Cum să devenim indistractibili sau „Băi, care mi-ați șutit atenția?!”
Aceasta înseamnă că oamenii au petrecut mai mult timp „în aplicațiile mobile” decât alături de partenerii lor de viață (circa 220 minute, adică 3,78 ore) sau cu familia (circa 67 minute, adică puțin peste o oră - conform https://ourworldindata.org/time-with-others-lifetime. Iar din timpul petrecut pe telefoanele mobile, șapte din fiecare 10 minute au fost „cheltuite” pe platformele de socializare, foto sau video, iar TikTok domină consumul de timp al omenirii (aici raportul complet: https://www.data.ai/en/insights/market-data/state-of-mobile-2022/).
În același timp (datele tot din 2021) în Statele Unite sunt 6 milioane de copii (adică 9,4 % din copiii cu vârste între 2 și 17 ani) diagnosticați cu „ADD”, tulburare de deficit al atenției. Numărul băieților este dublu față de cel al fetelor și tot în SUA 30% dintre băieți sunt diagnosticați cu ADHD până ajung la vârsta de optsprezece ani. Dintre aceștia 62% primesc tratament medicamentos și 31,7% sunt sub supraveghere medicală pentru alterarea comportamentului.
Johann Hari, autorul unei alte cărți de succes despre depresie (Lost Connections: Uncovering the Real Causes of Depression – and the Unexpected Solutions) pune în discuție problema tot mai acută a pierderii capacității de atenție a omului contemporan. În „Atenția furată” (Stolen Focus: Why You Can’t Pay Attention, Crown, 2022) autorul trece în revistă o serie de factori care au adâncit deficitul tot mai mare de atenție.
În condițiile în care durata medie de atenție a unui om a scăzut în 2022 la 8 secunde, adică sub nivelul de atenție pe care îl are un peștișor de aur într-un acvariu (9 secunde), cazul așa-numitei „generații Z” indică o tendință catastrofală. Capacitatea de concentrare a acestui grup de oameni care sunt și cei mai importanți utilizatori ai noilor tehnologii este în unele cazuri mai mică decât a unei râme. Studiile de marketing arată că „genziștii” își pierd atenția pentru reclame după numai 1,3 secunde (https://www.insiderintelligence.com/content/gen-z-has-1-second-attention-span-work-marketers-advantage).
Trăim, evident, într-o epocă a unei continue distrageri a atenției, există inclusiv studii care arată că până și câinii sunt diagnosticați cu ADHD. Una dintre cauze poate să fie civilizațională. După cum afirma Robert Colville, trecem printr-o „Mare Accelerare” (The Great Acceleration: How the World is Getting Faster, Faster. Bloomsbury 2016), ne mișcăm tot mai repede, mâncăm tot mai repede, schimbăm ideile mai repede, mutăm programele de televizor și melodiile pe care le ascultăm, cuprinși de o manie a vitezei generalizate. Hari crede că aceasta este și prima cauză a pierderii atenției, creșterea vitezei cu care comutăm de pe un canal pe altul, cu care trecem de la un program la altul, de la o idee la alta, ceea ce ne face mult mai puțin atenți la conținuturi și mai predispuși spre superficialitate.
În același timp (datele tot din 2021) în Statele Unite sunt 6 milioane de copii (adică 9,4 % din copiii cu vârste între 2 și 17 ani) diagnosticați cu „ADD”, tulburare de deficit al atenției. Numărul băieților este dublu față de cel al fetelor și tot în SUA 30% dintre băieți sunt diagnosticați cu ADHD până ajung la vârsta de optsprezece ani. Dintre aceștia 62% primesc tratament medicamentos și 31,7% sunt sub supraveghere medicală pentru alterarea comportamentului.
Johann Hari, autorul unei alte cărți de succes despre depresie (Lost Connections: Uncovering the Real Causes of Depression – and the Unexpected Solutions) pune în discuție problema tot mai acută a pierderii capacității de atenție a omului contemporan. În „Atenția furată” (Stolen Focus: Why You Can’t Pay Attention, Crown, 2022) autorul trece în revistă o serie de factori care au adâncit deficitul tot mai mare de atenție.
În condițiile în care durata medie de atenție a unui om a scăzut în 2022 la 8 secunde, adică sub nivelul de atenție pe care îl are un peștișor de aur într-un acvariu (9 secunde), cazul așa-numitei „generații Z” indică o tendință catastrofală. Capacitatea de concentrare a acestui grup de oameni care sunt și cei mai importanți utilizatori ai noilor tehnologii este în unele cazuri mai mică decât a unei râme. Studiile de marketing arată că „genziștii” își pierd atenția pentru reclame după numai 1,3 secunde (https://www.insiderintelligence.com/content/gen-z-has-1-second-attention-span-work-marketers-advantage).
Trăim, evident, într-o epocă a unei continue distrageri a atenției, există inclusiv studii care arată că până și câinii sunt diagnosticați cu ADHD. Una dintre cauze poate să fie civilizațională. După cum afirma Robert Colville, trecem printr-o „Mare Accelerare” (The Great Acceleration: How the World is Getting Faster, Faster. Bloomsbury 2016), ne mișcăm tot mai repede, mâncăm tot mai repede, schimbăm ideile mai repede, mutăm programele de televizor și melodiile pe care le ascultăm, cuprinși de o manie a vitezei generalizate. Hari crede că aceasta este și prima cauză a pierderii atenției, creșterea vitezei cu care comutăm de pe un canal pe altul, cu care trecem de la un program la altul, de la o idee la alta, ceea ce ne face mult mai puțin atenți la conținuturi și mai predispuși spre superficialitate.
Un alt motiv pentru pierderea atenției este relația nesănătoasă pe care o avem cu tehnologiile care au ajuns să ne controleze viețile la modul cel mai fizic. 
Ne atingem telefoanele de 2.617 ori la fiecare douăzeci și patru de ore, în medie utilizatorii își verifică telefoanele de cel puțin 58 de ori în fiecare zi, zi din care petrec 3 ore și 15 minute pe aceste telefoane mobile.
Această distragere a atenției produsă de noile tehnologii, de la primirea și verificarea constantă a e-mailului, la primirea unor apeluri și mesaje telefonice, generează o scădere a coeficientului de inteligență. După cum arată un studiu realizat în 2005 la King’s College din Londra, distragerea atenției la locul de muncă generează o pierdere la nivelul măsurătorilor IQ de la 10 până la 15 puncte - 15 puncte este diferența dintre un adult și un copil de 8 ani.
Hari îl citează pe James Williams, fost angajat al Google (autorul cărții Stand Out of Our Light: Freedom and Resistance in the Attention Economy. Cambridge University Press, 2018), care susține că tehnologiile create în Silicon Valley sunt responsabile pentru acest fenomen global. Williams afirmă că trăim în Epoca Atenției (Age of Attention), în care sute de surse de informare sunt în competiție pentru a ne atrage, capta și menține atenția. În civilizația lui „clickbait” mereu există cineva care vrea să ne „prindă”, să ne momească, să ne distragă.
Această distragere a atenției produsă de noile tehnologii, de la primirea și verificarea constantă a e-mailului, la primirea unor apeluri și mesaje telefonice, generează o scădere a coeficientului de inteligență. După cum arată un studiu realizat în 2005 la King’s College din Londra, distragerea atenției la locul de muncă generează o pierdere la nivelul măsurătorilor IQ de la 10 până la 15 puncte - 15 puncte este diferența dintre un adult și un copil de 8 ani.
Hari îl citează pe James Williams, fost angajat al Google (autorul cărții Stand Out of Our Light: Freedom and Resistance in the Attention Economy. Cambridge University Press, 2018), care susține că tehnologiile create în Silicon Valley sunt responsabile pentru acest fenomen global. Williams afirmă că trăim în Epoca Atenției (Age of Attention), în care sute de surse de informare sunt în competiție pentru a ne atrage, capta și menține atenția. În civilizația lui „clickbait” mereu există cineva care vrea să ne „prindă”, să ne momească, să ne distragă.
În fiecare minut sunt create și distribuite pe Snapchat 527.760 de fotografii, pe Instagram sunt încărcate 46.740 de fotografii, sunt vizionate 4,146 milioane de de videoclipuri pe YouTube, sunt peste 3,6 milioane de căutări pe Google și sunt trimise 456.000 de tweet-uri (cf. https://web-assets.domo.com/blog/wp-content/uploads/2017/07/17_domo_data-never-sleeps-5-01.png) și e aproape imposibil să facem față acestei avalanșe de mesaje.
Un alt element ține de practicile de lectură și de faptul că nu mai suntem în contact cu pagina scrisă, cu cartea și cu lectura derulată pe termen lung, ce necesită în grad înalt de atenție. Nu doar românii nu citesc (ai noștri nu citesc în masă), dar 23% dintre americani spun că nu au citit nicio carte în toată viața (date din 2021 https://geediting.com/world-reading-habits-in-2021-infographic/).
Un alt element ține de practicile de lectură și de faptul că nu mai suntem în contact cu pagina scrisă, cu cartea și cu lectura derulată pe termen lung, ce necesită în grad înalt de atenție. Nu doar românii nu citesc (ai noștri nu citesc în masă), dar 23% dintre americani spun că nu au citit nicio carte în toată viața (date din 2021 https://geediting.com/world-reading-habits-in-2021-infographic/).
Cretinizați de aceste aparate nu mai suntem în stare să fim atenți pe o durată lungă de timp. Însă atenția este esențială pentru a putea duce vieți bune în societate. O lume în care cetățenii nu sunt capabili să acorde suficient de multă atenție problemelor societății, unde oamenii nu sunt în stare să se concentreze asupra mesajelor primite de la politicieni sau din mass media, nu mai este aptă să mai deosebească adevărul de minciună.
Comentariile lui Johann Hari sunt bazate pe o suită de interviuri realizate cu peste 250 de experți în diverse domenii, unul dintre cei cu care autorul discută este Mihaly Csikszentmihalyi, care spune că trebuie să ne regăsim fluxul natural al existenței. Să reînvățăm să trăim cu propriile noastre gânduri, propriile idealuri și dorințe, nu cu visele sau nevoile altora.
O mare diferență față de trecutul recent este dată de faptul că nu mai citim, cărți sunt prea lente, ascultăm mai bine „podcasturi” sau „scrolăm”, derulăm pagini pe ecranele tactile. Studiile despre modul cum are loc această „citire online” indică faptul că oamenii mai parcurg doar 28% din cuvintele de pe ecran. Chiar și atunci când vizităm o pagină de pe „Web”, timpul petrecut în medie este de 10-20 secunde, după care ne mutăm la o altă adresă. Nici informațiile video nu ne mai atrag atenția mult timp, durata maximă de vizionare nu depășește 2,7 minute pentru un material vizual online.
O altă carte recent apărută, scrisă de Gloria Mark (Attention Span: A Groundbreaking Way to Restore Balance, Happiness and Productivity. Hanover Square Press, 2023), profesor de informatică la University of California, Irvine avansează o soluție ce pare simplă, dar nu este - detoxifierea digitală, similară cu soluția lui Hari, care este „rebeliunea atenției”.
Pe lângă abandonarea tehnologiilor devoratoare, ar trebui să ne întoarcem la activități „lente”. Gloria Mark sugerează câte o plimbare de 20 de minute în natură sau, cum propune Hari, adoptarea unor forme „lente” de existență, practici precum yoga sau tai chi, rugăciunea ori meditația. Dacă unii se întorc la „mâncarea lentă”, „slow food” în loc de „fast food”, poate că ar trebui să adoptăm un mod de viață lent (slow living).
În plus, așa cum arăta Joel Nigg, unul dintre cei mai importanți experți în problemele deficitului de atenție la copii (autor al cărții Getting Ahead of ADHD: What Next-Generation Science Says about Treatments That Work—and How You Can Make Them Work for Your Child) adaugă printre factorii care influențează deficitul nostru de atenție alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice și lipsa somnului de calitate. Nigg susține chiar că există o „patogeneză culturală atențională”, produsă de faptul trăim în medii în care concentrarea susținută și continuă este aproape imposibilă. Studiile indică faptul că în SUA angajații nu au nici măcar o oră de muncă neîntreruptă la birou. Suntem întrerupți tot timpul de alți oameni, iar adeseori ne întrerupem singuri, cu o postare pe Facebook, cu like-uri sau cu retweet-uri. Am devenit dependenți de mărunțișuri, avem scopuri tot mai puțin înalte. Marea problemă este, după cum demonstrează Gloria Mark, că nu putem să revenim la concentrare după ce am pierdut-o, creierul nostru are nevoie de cel puțin 25 de minute ca să reintre în starea de atenție. Pe care o pierde iarăși după numai câteva minute. Chiar și mitul „multitasking-ului” (numele romglezesc pentru vechea polivalență) contribuie la accentuarea deficitului de atenție. De fapt nu există „multitasking”, e doar o formă de justifica incapacitatea noastră de a face un singur lucru și temeinic.
Soluția, despre care vorbesc și Nir Eyal împreună cu Julie Li-Eyal (Indistractable: How to Control Your Attention and Choose Your Life. BenBella, 2019) ar fi să devenim „indistractibili” (cuvânt-oglindă pentru indestructibil), să reducem factorii care ne distrag atenția, să reducem utilizarea telefoanelor inteligente, e-mailul și prezența pe platformele de socializare. Mereu cuplați la „notificări”, în căutare de cel mai recent „heșteg”, nu mai avem timp de noi înșine.
Pe lângă abandonarea tehnologiilor devoratoare, ar trebui să ne întoarcem la activități „lente”. Gloria Mark sugerează câte o plimbare de 20 de minute în natură sau, cum propune Hari, adoptarea unor forme „lente” de existență, practici precum yoga sau tai chi, rugăciunea ori meditația. Dacă unii se întorc la „mâncarea lentă”, „slow food” în loc de „fast food”, poate că ar trebui să adoptăm un mod de viață lent (slow living).
În plus, așa cum arăta Joel Nigg, unul dintre cei mai importanți experți în problemele deficitului de atenție la copii (autor al cărții Getting Ahead of ADHD: What Next-Generation Science Says about Treatments That Work—and How You Can Make Them Work for Your Child) adaugă printre factorii care influențează deficitul nostru de atenție alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice și lipsa somnului de calitate. Nigg susține chiar că există o „patogeneză culturală atențională”, produsă de faptul trăim în medii în care concentrarea susținută și continuă este aproape imposibilă. Studiile indică faptul că în SUA angajații nu au nici măcar o oră de muncă neîntreruptă la birou. Suntem întrerupți tot timpul de alți oameni, iar adeseori ne întrerupem singuri, cu o postare pe Facebook, cu like-uri sau cu retweet-uri. Am devenit dependenți de mărunțișuri, avem scopuri tot mai puțin înalte. Marea problemă este, după cum demonstrează Gloria Mark, că nu putem să revenim la concentrare după ce am pierdut-o, creierul nostru are nevoie de cel puțin 25 de minute ca să reintre în starea de atenție. Pe care o pierde iarăși după numai câteva minute. Chiar și mitul „multitasking-ului” (numele romglezesc pentru vechea polivalență) contribuie la accentuarea deficitului de atenție. De fapt nu există „multitasking”, e doar o formă de justifica incapacitatea noastră de a face un singur lucru și temeinic.
Soluția, despre care vorbesc și Nir Eyal împreună cu Julie Li-Eyal (Indistractable: How to Control Your Attention and Choose Your Life. BenBella, 2019) ar fi să devenim „indistractibili” (cuvânt-oglindă pentru indestructibil), să reducem factorii care ne distrag atenția, să reducem utilizarea telefoanelor inteligente, e-mailul și prezența pe platformele de socializare. Mereu cuplați la „notificări”, în căutare de cel mai recent „heșteg”, nu mai avem timp de noi înșine.
Iar cea mai gravă pierdere a atenției este pierderea atenției față de sine.
publicat de Darth Doru la
ianuarie 30, 2023
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire