România lui Klaud Internetis sau cum a ajuns Guvernul României cu capul în nori

În România autoritățile publice sunt mereu cu capul în nori, dovadă vie este Autoritatea pentru Digitalizarea României, înființată în 2020, care a devenit un bastion al pseudo-limbii. Pe pagina acestei instituții publice finanțate din banii statului român apar informații scrise în  romgleză, cea mai hilară este știrea despre înființarea „cloud-ului guvernamental”. Și Ministerul Digitalizării a anunțat, în aprilie 2022, că vrea să investească 500 de milioane de euro din PNNR pentru „migrarea în cloud” a tuturor sistemelor informatice publice. Mai mult, documentul numit PNNR, prevede chiar înființarea „guvernului Cloud”.

Membrii acestui „Guvern Claud Iohannis”, cum este ministrul Boloș, în loc să facă „migrarea” în „claud”, ar face bine să respecte limba română, care are la îndemână termeni adecvați pentru toate realitățile, inclusiv pentru zona informaticii, oricum mai buni decât cei din romgleza internăucă.

„Cloud” în engleză înseamnă într-adevăr „nor”, astfel că unii, cum sunt vorbitorii francezei canadiene l-au adaptat prin „infonuagique”. Comisia Generală pentru Terminologie și Neologisme din Franța a recomandat noțiunea de „informatique en nouge” (informatică în nor), numai că în română putem să folosim expresia „sistem informatic dematerializat” pentru „cloud computing”, dacă nor informatic nu ne place.

„Clauding-ul” guvernanților noștri nevorbitori de română presupune un ansamblu de servicii informatice, stocare pe servere și transmitere de date în rețele prin intermediul unui „nor” aflat pe Internet, respectiv un furnizor public sau privat care adună mai multe servicii. Chiar termenul de „clouding” a fost inventat de către niște vorbitori de „itistică”, respectiv limba computeristică de extracție engleză, care s-au străduit să denumească în mod creativ noile sisteme informatice care funcționează prin reunirea unor multiple dispozitive (divaisuri pre romgleză), de la telefoanele inteligente, la tablete sau computere tradiționale, dar și aplicații (software) sau platforme și servicii.
Astfel cuvântul vine taman de la un simbol care avea formă de nor (cloud) și descrie metaforic o rețea de calculatoare reunite într-un singur loc. Acest nor informatic a fost posibil datorită apariției serviciilor de „găzduire în rețea” (web hosting) pe servere fizice amplasate în diverse locuri din lume. Parte a virtualizării serviciilor numerice (termen preferabil noțiunii de „digital”), acest spațiul dematerializat al Internetului permite delocalizarea datelor, astfel că nu mai trebuie să păstrăm în memoria computerului de acasă mii de fișiere. 

La fel, nimeni nu împiedică Ministerul nostru să construiască o serie de rețele interne, un nor informatic care să găzduiască toate datele administrației publice naționale și locale într-o manieră controlată. 
Însă adevărată miză este piața globală a serviciilor dematerializate, care este dominată azi de către Amazon, firma lui Bezos și-a asigurat controlul infrastructurilor de tip „cloud” prin firma Amazon Web Services (AWS). Această platformă deținea la sfârșitul anului 2021 33% din piața mondială a infrastructurilor de stocare, depășind cota de piață combinată a celor doi competitori ai săi, Microsoft (care prin Azur Cloud deține 21%) și Google Cloud (10%). În condițiile în care valoarea totală a acestor servicii este de 178 miliarde de dolari în 2021, înțelegem de ce limba română nu mai e importantă.