Trăiască nemunca! Imagini din coșmarul clasei nemuncitoare

Fiecare ființă umană are un „buget” al existenței, iar acesta este timpul. Putem calcula „bugetul temporal” al unui om raportându-ne la cele 24 de ore dintr-o zi, înmulțite cu 365 de zile pe an. Un calcul elementar arată că, dacă un om are 8.760 de ore într-un an, iar durata medie de viață a unui bărbat occidental este de 79 de ani, atunci avem 692.040 ore de viață. Din acestea, însă, doar între 15 și 65 ani sunt destinate muncii propriu-zise, prin urmare vorbim de vreo 50 de ani de muncă. Așadar sunt 438.000 de ore, din care 109.000 de ore dormim, deci ne rămân vreo 330.000 de ore de muncă.
Însă, după cum arată studiile cu privire la evoluția muncii în economiile industrializate, realizate de istoricii Michael Huberman și Chris Minns (2007, https://personal.lse.ac.uk/minns/Huberman_Minns_EEH_2007.pdf) în ultimii 150 de ani, oamenii muncesc tot mai puțin și își folosesc timpul rămas „distrându-se”. Un raport recent cu privire la activitățile noastre zilnice, intitulat „DIGITAL 2022”  arată că timpul petrecut pe Internet și pe platformele de socializare a ajuns în țări ca Africa de Sud la 10 ore și 46 de minute zilnic.

Dacă în 1870 muncitorii din majoritatea țărilor occidentale lucrau mai mult de 3.000 de ore pe an, adică 60-70 de ore pe săptămână și 50 de săptămâni pe an, azi un occidental lucrează jumătate din acest timp. Implicit a crescut timpul liber, care acum este ocupat cu activități derizorii. Dacă în 2000 un olandez avea 37,5 zile libere, față de numai 4 zile în 1870, în vreme ce un german are 42.5 zile libere. În 1870 un olandez lucra 3274 de ore pe an, azi lucrează 1352 zile. Azi în Olanda media orelor de lucru pe săptămână a ajuns la 27! Numărul utilizatorilor de rețele sociale din Olanda era la începutul anului 2022  echivalent cu 90,7% din populația totală, 30% dintre tinerii olandezi cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani folosesc platformele de socializare între trei până la cinci ore pe zi!

Pe de altă parte, deși a scăzut timpul de lucru, în țările industrializate a crescut prosperitatea. Astfel în Germania PIB-ul său pe cap de locuitor a crescut de peste 10 ori (de la 4.644 USD la 47.556 USD) față de 1950, deși numărul de ore de lucru s-a înjumătățit (de la 2.427 de ore la 1.354 de ore pe an). În mare parte acest lucru se datorează automatizării, introducerii roboților și a inteligenței artificiale în fabricile din țările industrializate. 
Evident asistăm acum la „a patra revoluție industrială”, în care roboții și mașinăriile bazate pe inteligență artificială preiau tot mai multe activități pe care le făceau oamenii. Societatea automatizată despre care vorbește Bernard Stiegler (Automatic Society. Vol. 1: The Future of Work, 2017) este o societate a de-proletarizării accelerate. Capitalismul a ajuns într-o fază a hiper-industrializării, unde, pe măsură ce muncitorii dispar înlocuiți de noile tehnologii, are loc nu numai reinventarea muncii, ci și o transformare la nivel mental, spiritual și un nou regim de viață.

„Sfârșitul muncii”, ceea ce economistul american Jeremy Rifkin prevedea încă din 1995 (The End of Work: The Decline of the Global Labor Force and the Dawn of the Post-Market Era), ne readuce într-un stadiu primitiv de proletariat. Pentru că proletariatul a existat înainte de Marx și Marx, care nu au inventat clasa muncitoare (16), ci doar i-au oferit instrumente politice. În Roma antică proletarius era cetățeanul fără proprietăți, care nu plătea taxe și nu era demn de serviciul militar, singura sa contribuție la dezvoltarea statului era să facă copii, adică să fie prolix. Marx îi numea pe proletarii fără conștiință de clasă Lumpenproletariat, care nu făceau nimic pentru mișcarea muncitorească.

Acum clasa muncitoare se transformă în proletariatul „recreațional” (leasure proletariat), iar lupta de clasă devine lupta de pe rețelele de socializare. Ca să parafrazez titlul tezei de doctorat a lui Jacques Rancière, publicată ca La nuit des prolétaires, am intrat în noaptea nemuncii, coșmarul proletariatului aflat pe cale de dispariție are loc pe platformele de socializare.