Uman, radical uman

Asistăm în ultimii ani la o „mare accelerare” tehnologică. Așa cum arată Paul R. Daugherty și H. James Wilson în Radically human: How new technology is transforming business and shaping our future (Harvard Business Review Press, 2022) este vorba de o creștere cu 70% a integrării tehnologiilor digitale, a inteligenței artificiale și a dematerializării datelor (cloud) la nivel global. Cei doi specialiști au realizat înainte de pandemie unul dintre cele mai ample studii internaționale cu privire la sistemele și tehnologiile informației, analizând 8.300 de companii din 20 de domenii industriale și din 22 de țări. A rezultat o carte despre relația dintre oameni și mașini în „epoca IA” (Human + Machine: Reimaging Work in the Age of AI). Al doilea studiu a fost făcut în timpul pandemiei și a inclus 4.000 de companii din douăzeci de țări, rezultatul fiind această nouă carte optimistă despre viitorul relației dintre oameni și mașini.
Faptul că tot mai multe companii adoptă tehnologii bazate pe inteligența artificială poate să pară benefici. Folosim zilnic astfel de programe, de la Google Search, care anticipează ce vrem să spunem sau algoritmii Netflix care ne recomandă filme bazate pe alegerile anterioare. Sunt companii farmaceutice cum este Exscientia, care folosește inteligența artificială pentru a crea noi medicamente. De fapt, în 2021, Dave Johnson, șeful departamentului de date și inteligență artificială de la Moderna a recunoscut că primul vaccin pentru combaterea coronavirusului a fost creat cu ajutorul unui program bazat pe inteligența artificială. Milioane de oameni au fost inoculați cu un vaccin creat de o mașină gânditoare. Companii precum Firmenich sau Impossible Burger au creat alimente și arome cu ajutorul algoritmilor, pentru a-i face pe consumatori fericiți. Alte exemple pozitive sunt programele de inteligență artificială îi ajută pe oameni să facă muzică, cum este MuseNet creat de Open AI. Astfel, cei doi autori susțin că această transformare digitală trebuie să se bazeze pe încrederea și colaborarea dintre oameni și aceste mașini.
Personal sufăr de o aversiune acută față de algoritmi și cred că această viziune pozitivă este naivă și periculoasă. Există nenumărate exemple negative. Așa este programul numit GPT-3, creat de laboratorul AI OpenAI din San Francisco. Acest program a fost creat ca să învețe din știri, din literatură și poezie, din manuale și ghiduri online, din profeții religioase și teorii ale conspirației online. Inițial rezultatele obținute de GPT-3 au fost remarcabile. Inițial programul a scrie poezie și literatură, după care a început să debiteze monstruozități cum ar fi faptul că holocaustul este justificat ecologic, dar și mesaje toxice, pline de rasism și sexism.
În condițiile în care, ianuarie 2022 erau 4,95 miliarde de utilizatori ai Internetului la nivel global, adică 62,5% din populația planetei, dintre aceștia 4,62 miliarde erau prezenți pe diverse platforme de socializare, informațiile pe care oamenii le furnizează mașinilor gânditoare devin extrem de periculoase. Aceste tehnologii sunt utilizate de către agențiile de informații și diverse guverne care folosesc inteligența artificială în scopuri mai puțin nobile. Începând cu 2017 agenția americană IARPA (The Intelligence Advanced Research Projects Activity) finanțează un program bazat pe inteligența artificială care poate să prezică viitorul. Proiectul numit SAGE folosește modelele de învățare automată pentru a genera predicții precise despre războaie, prețul produselor petroliere și alte evenimente geopolitice.
Aceste transformări ale tehnologiilor informației vor duce în cele din urmă la transformarea umanității. Întrebarea este dacă tehnologiile inteligente, a căror prezență în viețile noastre a fost accelerată de criza COVID-19, vor ajuta umanitatea se evolueze sau dimpotrivă, devenind tot mai „umane” vor face umanitatea în mod radical mai puțin umană?