Apocalipsa alimentară

Se vorbește tot mai mult despre o iminentă catastrofă alimentară, hrana noastră cea de toate zilele fiind amenințată de o serie de factori politici și militari. Deși competiția pentru pământ, hrană și accesul la resurse naturale nu este o trăsătură exclusiv umană, multe alte animale de pradă se luptă pe viață și pe moarte pentru a-și asigura supraviețuirea, oamenii par să fie mai bestiali decât alți prădători. 

Imaginile șocante care arată cum soldații ruși furând obiecte de uz casnic din casele vecinilor și alimente din magazine sunt întrecute de furtul de instituționalizat al cerealelor din silozurile ucrainene. Potrivit fotografiilor preluate prin satelit (în revista Forbes https://fortune.com/2022/05/12/russia-stealing-ukraine-grain-selling-it/) există dovezi că Rusia încărcă recoltele ucrainene de grâu, orz sau secară și le vând în terțe țări. Un transportor 27.000 de tone de cereale, nava Matros Pozinici aflată sub pavilion rusesc, a ajuns în Siria, la Latakia. Faptul că rușii fură cereale și le revând a fost confirmat de oficialii egipteni, care au refuzat accesul unei nave rusești bănuite că ar transporta cereale furate. Serviciile ucrainene de informații susțin că nu doar cerealele sunt furate sistematic din teritoriile ocupate de trupele ruse, ci și produse metalurgice. În condițiile în care, conform unor estimări, 25 de milioane de tone de cereale din depozitele Ucrainei sunt în zone portuare ocupate de Rusia sau aflate sub blocada navală impusă de marina lui Putin, traseele globale de hrană sunt perturbate.
Datele furnizate de FAO (United Nations Food and Agriculture Organization) arată că războiul din Ucraina a creat o creștere a indicelui prețurilor pentru cereale cu 17,1 puncte din februarie până în martie. Întrucât Federația Rusă și Ucraina acopereau împreună aproximativ 30 la sută din exporturile globale de grâu și porumb, prețurile grâului au crescut cu 19,7 la sută într-o singură lună, prețurile la porumb au crescut cu 19,1 la sută, la fel și cele ale orzului și sorgului. Efectul este o penurie globală de alimente și creșterea prețurilor, stimulate și de prețurile pentru carburanți, ceea ce înseamnă o catastrofă pentru mulți oameni. În acest context India, al doilea cel mai mare producător de cereale din lume, a decis să interzică exporturile de grâu, după ce în martie Ungaria a hotărât același lucru cu toate produsele cerealiere.
Toți indicatorii alimentari de la nivel mondial arată o creștere accelerată a prețului la mâncare (https://www.fao.org/worldfoodsituation/foodpricesindex/en/). Față de 2004 prețul cerealelor s-a dublat în 2022 (în puncte procentuale de la 64 la 131,2), uleiurile vegetale aproape că s-au triplat (de la 69,6 la 164,9), lactatele  au crescut de la 69,8 la 119,1 iar carnea de la 67,6 la 107,7, zahărul de la 44,3 la 109,3.
De aceea António Guterres, Secretarul general al ONU, a avertizat recent că milioane de oameni sunt împinși către „nesiguranța alimentară”, cel mai înalt reprezentant al Națiunilor Unite a sugerat chiar că această criză ar putea dura ani de zile, ceea ce va duce foamete globală și la malnutriție în masă. 
Acest război al alimentelor a început înainte de conflictul din Ucraina, conform datelor ONU 60% din populațiile înfometate ale lumii trăiesc deja în zone de conflict militar. Impactul războaielor alimentare este cumplit, statisticile FAO cu privire la siguranța alimentară (https://www.fao.org/3/cb4474en/online/cb4474en.html) demonstrează că asistăm la o diviziune globală a hranei, nu numai în ceea ce privește cantitatea, ci calitatea acestora. Umanitatea este într-o stare de dezechilibru alimentar, deoarece o parte a populației irosește cantități uriașe de alimente, doar în Statele Unite aproximativ 43% din toate alimentele cumpărate sunt aruncate, iar în Marea Britanie nivelul ajunge la 70%. Zeci de milioane de tone de alimente ajung la gropile de gunoi în fiecare an în țările dezvoltate. 
Aceasta în vreme ce o altă parte a lumii este subnutrită sau flămânzită. În timp ce occidentalii urmează diverse regimuri dietetice speciale, 3 miliarde de oameni de pe planeta noastră nu au o alimentație adecvată existenței normale. Dacă ne uităm la cifrele furnizate de agențiile internaționale, acestea sunt înfiorătoare. Între 720 și 811 milioane de oameni din toată lume s-au confruntat cu foametea în 2020, cu 118 milioane mai mulți decât în ​​2019. 21% la sută din populația totală din Africa se confruntă cu foametea, 9,0% în Asia și 9,1% în America Latină și Caraibe.
Jumătate din oamenii subnutriți din lume se află în Asia (418 milioane) și mai mult de o treime se află în Africa (282 milioane). Aproape una din trei persoane din lume (2,37 miliarde) nu a avut acces la hrană adecvată în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 320 de milioane de oameni într-un singur an. În unele zone din Africa, cum sunt țările din Africa centrală, subnutriția ajunge la 31,8% din populație! Se estimează că în 2020 între 720 și 811 milioane de oameni din lume s-au confruntat cu foamea. În aceste condiții obiectivul „Foamete Zero”, adică eradicarea foametei în lume până în 2030, devine doar o fantezie a secolului trecut.

Cu toate acestea omenirea produce mai multe cereale decât oricând în istoria planetei, chiar cererea de cereale (estimată la  2.789 milioane de tone) e mai mică decât producția. FAO estimează producția mondială de cereale pentru 2021 la 2.799 de milioane de tone, creștere susținută parțial de o producție mai mare de porumb, din acestea producția globală de grâu este de 777 milioane de tone, iar orezul de 520,8 milioane de tone. 
Dacă putem hrăni toți oamenii de pe Pământul acesta roditor, de ce nu o facem? Ce ne împiedică să fim o civilizație altruistă, care are grijă de toți copiii acestei lumi? Apocalipsa alimentară este indusă de către oameni asupra altor oameni, nu de către incapacitatea planetei pe care trăim să ne asigure existența fiecăruia dintre noi. Omul este singurul dușman natural al omului.