Marea îmbătrânire

În ultima sută de ani durata medie de viață a europenilor a crescut cu 30 de ani, iar la nivel mondial, conform datelor OMS, în următoarele decenii (până în 2050) numărul persoanelor de peste 60 de ani se va dubla. Azi în Japonia durata de viață a femeilor a atins deja 88,8 ani, mult peste cea a femeilor din țările subdezvoltate, unde este estimată la 64,5 ani. Aceste fenomene demografice legate de procesele îmbătrânirii vor aduce câteva modificări profunde în societățile umane, pe care unii futurologi contemporani încearcă să le anticipeze. 

Nici nu e greu să vedem că, în condițiile în care unul din cinci europeni are azi 65 de ani și peste, adică 20.6 % din populație, asistăm la „Marea îmbătrânire” (după titlul cărții lui Maxime Sbaihi, Le grand vieillissement. Éditions de l’Observatoire, 2022) a continentului numit uneori Bătrânul continent, care tinde să devină bătrân la propriu. Se estimează că ponderea persoanelor cu vârste de peste 80 de ani va ajunge la 14.6% din nivelul populației totale a UE, ceea ce înseamnă o creștere de două ori și jumătate față de 2020 (acum e 5,9 %).
Longevitatea cetățenilor afectează deja puternic unele țări dezvoltate, exemplul notoriu fiind Japonia, care a devenit o țară „super-îmbătrânită”. Azi 28,7% dintre japonezi au peste 65 de ani, iar futurologii spun că vom asista și în alte părți la o scădere demografică radicală ca și în Japonia, unde e așteptată o reducere masivă a populației de la 127 de milioane în 2015 la 88 de milioane în 2065. Efectul ultime este acela că, în 2060, în Japonia va exista aproape o persoană în vârstă pentru fiecare persoană tânără care muncește. Dacă privim în termeni comparativi putem înțelege diferențele - dacă în Japonia sunt azi 2,1 persoane active pentru fiecare pensionar, în India sunt 12,7, iar în Vietnam 9,3!

Fenomenul e numit uneori și „papy-boom”, pentru că este efectul secundar al „baby-boom”-ului de după Al Doilea Război Mondial, când natalitatea a crescut rapid. Această generație reprezintă în Franța 40% din forța de muncă din serviciul public și pe măsură ce acești oameni se vor pensiona masiv, companiile și societatea vor afectate profund. Unele guverne, cum este cel al Germaniei, au crescut deja vârsta de pensionare pentru această generație a papy-boom-erilor (după titlul cărții lui Robert Rochefort, Vive le papy-boom, Odile Jacob, 2004). În 2017 în Europa 65% din populație era în zona activă (15-64 ani), iar în 2060 oamenii peste 65 de ani vor reprezenta 29,2%. Un alt fenomen este numărul mare de femei în vârstă, deja în Europa în 2019 erau de două ori
mai multe femei bătrâne (peste 85 de ani) decât bărbați. Dezechilibrele cele mai mare sunt în statele baltice, unde există două femei în vârstă de 65 de ani sau mai mult pentru fiecare bărbat de aceeași vârstă (ca în Letonia) (mai multe date aici: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Ageing_Europe_-_statistics_on_population_developments)
Futurologul Bradley Schurman, care a înființat o organizație specializată în studierea acestor fenomene și care a publicat recent cartea intitulată „The Super Age: Decoding Our Demographic Destiny” (Harper Business, 2022) avertizează că trebuie să ne pregătim pentru intrarea într-o nouă eră a omenirii, numită „Super vârsta”. Pentru că în viitorul apropiat majoritatea țărilor din lumea dezvoltată vor avea cel puțin douăzeci la sută din populație compusă din oameni peste 65 de ani, aceste schimbări demografice vor produce transformări profunde ale societății, ale modului de interacțiune și de organizare.
Vedem deja cum companiile își regândesc strategiile de marketing, orientându-se spre consumatorii în vârstă, iar programele de televiziune și filmele sunt orientate tot mai mult spre acest grup demografic. Schurman susține că țări precum Italia, Japonia sau Germania au ajuns deja în epoca „Super Vârstei”, zeci de țări occidentale îndreptându-se în aceeași direcție.

Problema aceasta nu vizează doar Europa occidentală, pentru că populațiile care îmbătrânesc cel mai rapid sunt din regiuni situate în principal în estul Europei (țările baltice, Polonia, Slovacia, România și Bulgaria). Deși românii au o durată de viață mai redusă decât europenii, diagnozele realizate de Eurostat în cadrul clasificărilor NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics) indică faptul că și România se află într-un proces accelerat de îmbătrânire. În 2050 bătrânii vor reprezenta 29,9% din populația țării noastre. Raportul UE (https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/economy-finance/ip148_en.pdf) arată că schimbarea raportului dintre bătrâni și tineri va duce la o tot mai mare dependență a acestora, de la de la 34% în 2019, la 59% în 2070 pentru întreaga Uniune, iar țări ca România, Slovacia, Polonia, Croația, Lituania și Letonia vor fi printre cele mai afectate.