Recomandare duminicală: Amintiri din epoca socialismului de gulaș

Turnătorul (titlul original A besúgó) este un serial maghiar de televiziune creat de către Bálint Szentgyörgyi pentru HBO Max. Szentgyörgyi nu e un nume consacrat în cinemaul maghiar, nici nu a făcut studii de film, dar a realizat din banii lui un episod pilot, pe care l-a prezentat producătorilor HBO, iar rezultatul este acest serial amplasat în Ungaria anului 1985 care reușește să ne ducă înapoi în timp.
Spre deosebire de filmele românești care descriu perioada socialistă cu mare încrâncenare, tânărul cineast maghiar reușește să ne ofere o perspectivă mult mai relaxată despre comunismul maghiar. Acest lucru se datorează și faptului că atmosfera de relativă libertate prezentată în film nu este ficțională. Regimul comunist din Ungaria, condus de János Kádár, a permis o liberalizare economică, dezvoltând un sistem pe care specialiștii îl numesc „socialism de piață”, orientat spre consum și prosperitate. El este mai degrabă cunoscut cu porecla de „comunism de gulaș”, formulă pe are ar fi inventat-o chiar prietenul drag al lui János Kádár, Nikita Hrușciov, cel care a folosit prima oară expresia „politică de gulaș”. Acest comunism de gulaș practicat în Ungaria, unde Kádár a permis nu doar o relativă prosperitate, ci și o libertate de gândire, este bine redată în film. În Ungaria kadaristă existau filosofi și intelectuali precum Kis János sau Tamás Gáspár Miklós, care au făceau parte din diverse mișcări democratice pe care regimul nu le reprima. Opoziția democratică în Ungaria publica încă din 1981 o revistă numită Beszélő, adică Vorbitorul unde se vorbea cu adevărat despre reforme și despre democratizarea sistemului. Relațiile lui Kádár însuși cu „Securitatea” maghiară  (Államvédelmi Hatóság sau ÁVH) erau dificile, pentru că serviciile secrete îl torturaseră pe viitorul șef al statului în 1956, așa că acest aparat represiv a fost închis și transformat într-un birou al Ministerului de Interne Mai multe informații se pot citi în biografia lui Roger Gough despre „Tovarășul cel bun” - A Good Comrade: Janos Kádár, Communism and Hungary, 2006). 

Deosebirile dintre comunismul maghiar și cel românesc vin chiar din diferențele dintre liderul de la Budapesta și cel de la București, iar între cei doi exista chiar o antipatie personală. De altfel nici din film nu lipsesc referințe de acest tip, la un moment dat este redată istoria unui poet maghiar din Târgu-Mureș torturat de Securitatea românească.
Personajul principal al filmului este un tânăr campion de șah, Demeter Geri, care ajunge student la Budapesta. Pe trenul cu care Geri merge la facultate este racolat de către securitatea maghiară (fosta ÁVH). Geri e șantajat să îl spioneze pe fostul său coleg de școală generală, Zsolt Száva, care e acum un student vedetă anti-comunistă, amenințându-l că fratele său nu va mai primi medicamentele necesare pentru a supraviețui. Așa că tânărul șahist devine turnător oficial, cu numele de cod Farmacistul.
Prin intermediul lui Geri vedem imaginea unei Ungarii socialiste din ultimii ani ai comunismului în care se organizează vizionări de filme străine de pe casete video, se vinde marfă din străinătate, tinerii merg la concertele Edda. Colegul de cameră al lui Geri este un produs specific al socialismului de gulaș. El se ocupă de micul trafic, vinde săpunuri și bere, dar și reviste porno franțuzești.
Atmosfera socialismului de gulaș este reconstituită credibil, nu doar prin mașini Dacia sau Lada care circulă pe străzi ori mobilierul de epocă, ci printr-o recontextualizare culturală. Barurile sunt pline, se ascultă muzică rock, tinerii organizează întruniri de dezbateri, reușind să păcălească „organele”, evenimentul e promovat ca și când ar fi fost organizat de KISZ (UTC-ul unguresc), unde se discută politică în mod deschis. La cursuri se discută liber despre economia de piață, dar și despre retragerea trupelor sovietice
Scenariul are câteva răsturnări de situație, fiecare personaj este construit printr-o poveste anterioară, relatată în scurte anamneze, care permite înțelegerea modului cum reacționează fiecare. Chiar și Imre, locotenent-colonelul de securitate, are propria sa istorie personală. Jutka, fiica lui, cântă într-o trupă rock și vrea să meargă într-o „excursie iredentistă” în Ardeal. Imre, care dorește o locuință de serviciu mai spațioasă, este dat afară pentru că nu reușește să-și ducă la bun sfârșit operațiunea.  Lucrurile se complică suplimentar când aflăm că iubita „dizidentului”, Szabo Katalin, era fiica unui scriitor a cărui prietenie Imre securistul l-a salvat de la marginalizare și care acum este tovarăș de șah chiar cu Kádár.

Dacă mămăliga comunistă a regimului Ceaușescu și comunismul de gulaș au fost diferite rămâne de văzut, dar filmul lui Szentgyörgyi reușește să reconstruiască una dintre aceste două lumi într-o manieră veridică și convingătoare.