Ce este capitalismul post-pandemic

William Robinson, profesor de sociologie la University of California din Santa Barbara, face în cea mai recentă carte a sa, Global Civil War: Capitalism Post-Pandemic (Kairos 2022) o critică a capitalismului contemporan. Trebuie să pornim de la o tristă realitate. În condițiile în care pandemia actuală a afectat viețile a miliarde de oameni, pentru bogătașii planetei această tragedie a fost un prilej pentru a-și spori averile, pentru a-și extinde controlul asupra economiei globale și pentru a-și impune dominația și supravegherea asupra întregii societăți umane. Indicatorii economici arată că a avut loc accelerarea procesului de concentrare a resurselor financiare ale planetei în mâinile unui grup restrâns. Ceea ce autorul numește clasa capitalistă transnațională (cu acronimul TCC în engleză), adică 1% din populația planetei, un grup compus din ultra-bogații capitaliști, deține aproape 46% din averea lumii în care trăim. În 2020 primii 10 miliardari ai planetei aveau averi cumulate mai mari decât unele dintre țările în curs de dezvoltare. Este indubitabil faptul că inegalitatea globală a crescut în timpul pandemiei. În vreme ce bogații au devenit mai bogați ca niciodată, peste 100 de milioane de oameni au căzut sub pragul sărăciei.
Pandemia cu noul coronavirus, însă, a fost benefică pentru capitalism, ea fiind transformată într-o sursă nelimitată de profit. Unele paradoxuri ale capitalismului de pandemie sunt șocante. De exemplu companiile americane au înregistrat după pandemie o creștere a profitului cu 25%, cea mai mare creștere din 1976 încoace. Mai mult, în timp ce toată planeta era în carantină, cele mai mari 5 bănci de investiții din SUA au înregistrat în 2020 cele mai mari tranzacții bursiere, criza Covid-19 fiind pentru capitaliști o perioadă de boom speculativ, cu o creștere de la 77,3 miliarde în 2019, la 105,4 miliarde USD în 2020. În noiembrie 2021 indicele bursier S&P 500 a atins un nivel istoric, la un maxim de 4.7436 USD, la fel Dow Jones Industrial Average (DJIA), care a înregistrat un record de 36.565,7 USD, dar și NASDAQ, cu un record de 16.212 USD.

La nivelul de cel mai profund pandemia Covid-19 este un fenomen specific capitalismului global. Virusul de fapt a profitat de tehnologiile globalizării, deplasarea sa rapidă în rândul de populației mondiale fiind înlesnită de zborurile transnaționale, nave de croazieră și de alte forme de schimburi internaționale. Fenomenul globalizării are deja 5 secole de existență, începând cu miraculosul an 1492. De atunci capitalismul a trecut prin diverse faze, toate conducând către apariția unei forme globale de dictatură, această nouă versiune a capitalismului militarist apărând după atacurile din 11 septembrie 2001.
Dar pandemia, care a permis restructurarea mondială a capitalismului, în formele sale cele mai explicite această schimbare permițând munca de la domiciliu, comenzile online sau teleconferințele, are și o dimensiune malignă. Pentru că „înfrățirea” dintre capitalurile transnaționale și tehnologiile digitale, susținute de complexul militar-industrial, are efecte mult mai profunde decât posibilitatea de a comanda shaorma online. Adevărata mutație a capitalismului care înseamnă restructurarea digitală a capitalurilor transnaționale, a permis nu doar acumularea accelerată a bogăției către noua clasă conducătoare (TCC), dar a înlesnit și utilizarea unor tehnici de supraveghere și control asupra cetățenilor, noile tehnologii digitale devenind instrumente ale statului polițienesc global.
Această ideea a fost avansată de Robinson și în studiile sale anterioare, el fiind autorul unei alte cărți despre apariția statul polițienesc global (Global Police State, 2020), unde propune noțiunea de „acumulare militarizată”. Dar nu putem să nu observăm cum în timpul pandemiei impunerea stării de excepție a fost prezentată ca și când ar fi normală. Miliarde de oameni au stat impasibili în timp ce a fost aplicată impunerea „legii marțiale medicale” la nivel global. Mii de orașe carantinate cu ajutorul armatei, țări precum Marea Britanie care au permis utilizarea telefoanelor inteligente pentru monitorizarea celor vaccinați, sau cazul Australiei unde poliția a folosit drone pentru a impune distanțarea socială, fiind testate chiar aparate care puteau depista de la distanță febra, tusea, ritmul respirator și cardiac, precum și tensiunea arterială.
Robinson este extinde concluziile din studiile anterioare și susține că dictatura digitalizată a capitalismului este deja pusă în practică. Minunata Nouă Lume digitală a adus cu sine și un nou regim disciplinar, statele au acum acces la informații private despre cetățeni, ceea ce permite controlul și dirijarea populațiilor la un nivel imposibil de anticipat în urmă cu câteva decenii. Asistăm azi la extinderea sistemelor militare și represive, suntem victime ale instrumentelor de supraveghere și control social prin care capitalismul global, creație a capitalurilor transnaționale, își impune hegemonia asupra întregii lumi. Diversele forme de manifestare ale capitalismului sadic au devenit chiar plăcute. Cu ajutorul „militainment-ului”, promovat de mass media, prin jocuri pe computer sau filme produse la Hollywood ori seriale de televiziune, războiul și violența polițienească sunt acceptate ca și când ar fi surse de amuzament.
În acest context trebuie să înțelegem și corelația dintre crizele mondiale și ascensiunea fascismului. Ca în anii 30, când nazismul a ajuns la putere cu ajutorul capitalismului german speriat de ascensiunea clasei muncitoare, și actualele crize ale capitalismul conduc către un reviriment al neofascismului. Restructurarea mondială a capitalismului produce pe de o parte mutarea unei mari părți a proletariatului în „cloud”, în țări precum Filipine oamenii petrec 10,23 de ore pe zi pe Internet. Pe de altă parte precariatul mondial este atras, ca și italienii în timpul lui Mussolini, de discursurile neofasciste. Astfel, captivi în „ciberspațiu”, muncitorii lumii sunt izolați și controlați total.
Așadar, cum va arăta lumea capitalismului post-pandemic? Capitalismul transnațional a acutizat inegalitățile economice, a permis expansiunea militarismului și a autoritarismului într-un ritm nemaiîntâlnit, și a normalizat instrumentele de supraveghere și represiune digitală. Dacă lumea post-pandemică este în pragul unui război civil global atunci cel mai bine pregătit pentru acest conflict este tot capitalismul.