Schimbă dieta, salvează planeta

Raportul IPPC 2022 al Națiunilor Unite (The Intergovernmental Panel on Climate Change) cu privire la schimbările climaterice arată că, deși începând cu primăvara anului 2020 a avut loc o reducere majoră emisiilor globale de bioxid de carbon în urma pandemiei, aceasta a fost de scurtă durată. Datele Comitetului interguvernmental pentru schimbare climaterică arată că producem azi cu 54% mai multe emisii de CO2 decât în anii 90 și că, dacă vom continua așa, până la sfârșitul acestui secol vom încălzi planeta între 1,5 și 2°C. 
Știm cum a evoluat nivelul emisiilor de CO2 pentru că avem date începând cu anul 1850. Astfel, la nivel istoric, America de Nord a contribuit cu 23,3% din totalul emisiilor, Europa cu 17,5%, Asia de Est cu 12,3%, în vreme ce Africa a contribuit la emisiile totale cu 6,7%. Dacă ne uităm la amprenta de carbon a fiecărei națiuni, vedem că țări precum Ciadul are o amprentă de 0,8 milioane de tone, în vreme ce China are o amprentă de carbon de 11680,42 tone. Fără Africa de Sud care producea în 2020 peste 435 de tone, întreaga Africă produce circa 2 - 3% din totalul de carbon, însă este principala victimă a acestor procese globale. (https://worldpopulationreview.com/country-rankings/carbon-footprint-by-country)

Datele IPPC arată că una dintre sursele majore ale gazelor cu efect de seră (GES) la nivel global este nevoia noastră de a produce proteine animale. Pentru a produce un kilogram de carne de vită, emitem 60 kg de CO2, dar pentru a genera aceeași cantitate de boabe de soia emitem 1,98 kg, iar mazărea emite doar 0,44 kg. La nivel mondial producția agricolă și mai ales cea axată pe carne și lapte, reprezintă 31% din GES.
În acest context trebuie citit un studiu extrem de provocator, publicat de către Rachel Mazac și colegii săi de la Universitatea din Helsinki. Aceștia au făcut publice în aprilie 2022 datele unei cercetări mai ample într-un articol din revista Nature (https://www.nature.com/articles/s43016-022-00489-9). Echipa de la Facultatea de Agricultură și Studii Forestiere de la Universitatea din Helsinki, care a analizat posibilitatea schimbărilor de dietă și impactul acestora la nivel global, susține că schimbarea dietei umane, bazată pe carne și lactate, și înlocuirea acesteia cu alimente alternative ar putea reduce considerabil emisiile de carbon (cu peste 83%), dar și consumul de apă (cu 84%), precum și deteriorarea terenurilor agricole (cu 87%). Studiul arată că înlocuirea a 80% din sursele de hrană bazate pe carnea animalelor cu soluții pe bază de plante a dus la o reducere cu 75% a impactului negativ asupra climei. Doar reducerea consumului de carne a fost generat un impact cu 60% mai redus asupra mediului. Ei susțin o nouă „dietă optimizată”, deosebită de dieta pur vegetariană sau cea vegană, care ar include făină de insecte și greieri, albuș
de ou din celule crescute în laborator, proteine din ciuperci și microbi, alge comestibile, dar și carne crescută în laborator.
Nu știu dacă vom ajunge să mâncăm hamburgeri cu kelp, alimente pe bază de spirulină sau proteine microbiene, dacă vom face o papară cu proteine din ciuperci, dar e sigur că vom trăi pe o planetă mult mai fierbinte.