Cum s-au românizat orașele Transilvaniei

Anul acesta are loc un nou recensământ, dar aceste recensăminte nu sunt doar colecții de cifre, ele ne oferă o serie de informații extrem de importante despre modul cum evoluează societățile în care trăim. 

Lucian Boia, în studiul său cu titlu provocator „Cum s-a românizat România” folosește o serie de cifre oferite de recensământul făcut de autoritățile maghiare în Transilvania în 1910. Astfel la Cluj, din 60.808 locuitori, erau 7.562 români și 50.704 maghiari (cel puțin 10% dintre ei evrei). La Târgu-Mureș erau 22.790 maghiari, iar românii erau 1.717 dintr-un total de 25.517. La Timişoara din 72.555 de locuitori erau 31.664 germani, 28.552 maghiari și doar 7.566 români. La Oradea din 64.169 locuitori erau 3.604 ro­mâni, iar la Sibiu din 33.489 locuitori erau 8.824 români.

După un deceniu de la unirea Transilvaniei cu România, în 1930, a fost organizat primul recensământ realizat de către autoritățile românești, care nu pot fi bănuite de părtinire naționalistă. Statisticile de atunci indică faptul că niciunul dintre marile orașe ale Transilvaniei nu erau încă românești. Românii nu doar că nu reprezentau majoritatea populației în aceste comunități urbane, dar în unele localități erau doar una dintre minoritățile locale. Astfel situația (în ordine alfabetică) arată că: 
La Arad din 77.181 de locuitori, românii erau 30.370, ungurii 29,978, evreii 7.057 și germanii 6.130;

La Bistrița din 14.128 românii erau 5.666; ungurii 1.363; evreii 2.177; germanii 4.461
La Brașov din 59.232 locuitori românii erau 19.372; ungurii 23.269; evreii 2.267, iar germanii 13.014;

La Carei din 16.042 românii erau 5.603; ungurii 5.637; evreii 2.329;  germanii 1.719;

La Cluj din 100.844 locuitori, românii erau  34.895; ungurii 47.689, evreii 13.062, germanii 2.500;

La Dej din 15.110 locuitori românii erau  5.965; ungurii 5.234; evreii 3.346
La Oradea erau 82.687 locuitori, românii erau 22.412, ungurii 44.630; evreii 14.764;

La Satu-Mare erau 51.495 din care românii erau 16.251; ungurii 21.916; evreii 10.693 și  germanii 939;
La Sibiu erau 49.345 românii erau 18.620; ungurii 6.521, evreii 1308 iar germanii 21.592;
La Sighet erau 27.270 de locuitori din care românii erau  9.658, ungurii 5.424, evreii 10.526, iar germanii 161;
Târgu Mureș, din 38.517 erau 9.795 români, 22.387 ungurii și 4.828 evrei.

Timișoara număra 91.580 locuitori, românii erau  24.217; ungurii 27.652; evreii 7.171 și germanii 27.807. 
Zalăul avea 8.340 locuitori din care românii erau 2.115; ungurii 5.614, iar evreii 411.
Românizarea orașelor transilvănene s-a accelerat după al doilea război mondial, astfel că în unele situații raportul s-a inversat total. Doar la Zalău, conform recensământului din 2011, la o populație de 56.205 locuitori românii reprezentau 76,45%. Fostul Cloizînburg, actualul Clujiwood, avea în 2011 324.576 de locuitori, din care doar 15,27% mai erau maghiari. 

Sunt convins că noile date din 2022 vor arăta continuarea acestui proces de românizare a orașelor din Transilvania