De ce votez cu Ioan Aurel Pop

Am fost printre puținii membri ai corpului profesoral al Universității Babeș-Bolyai care, pe parcursul campaniei electorale, a pus în discuție publică lucrurile nefuncționale din Universitate. Am criticat defectele cu încrederea că instituția noastră se va schimba în bine și am arătat cum văd eu viitorul acestei Alma Mater venerabile, care ne-a crescut pe toți.

În ultimul timp au apărut diverse vociferări injuste și luări de poziție în raport cu candidații, care mă fac să îmi exprim public opțiunile de vot, deși mai stau pe gânduri dacă este etic să spui cu cine votezi într-un scrutin cu vot secret. Iată, în ce mă privește, argumentele în favoarea deciziei de a vota cu actualul Rector:

1. Adevărul este că în timpul administrației lui Ioan Aurel Pop ideea de comunitate a egalilor a fost o realitate. Din experiența mea personală știu că Rectorul a fost mereu disponibil, a stat de vorbă în mod deschis cu colegii săi și a avut o atitudine amicală, indiferent despre cine era vorba.
2. Adevărul este că, după cum spuneam și în altă parte, Ioan Aurel Pop a adus un binevenit bun-simț administrativ, dar și o necesară decență la nivelul conducerii unei instituții academice. Colegialitatea înseamnă și cordialitate, iar decența se manifestă și prin atitudine, nu doar prin palavre.
3. Adevărul este că actualul Rector vine din „umanioare”, ceea ce pentru mine, un fost filolog ajuns critic media reprezintă o garanție în lumea contemporană în care științele exacte marginalizează valorile care nu pot fi cuantificate în X-cell.
4. Adevărul este că cei doi contracandidați ai actualului Rector sunt cu totul neconvingători, unele programe publicate pe pagina Universității sunt chiar agramate și cu greșeli de ortografie. Vreau un Rector care să mă reprezinte, nu veleitari care își trec în CV „buna stăpânire a instrumentelor Microsoft”.
5. Adevărul este că Universitatea noastră este văzută ca una dintre cele mai importante din România – deși mi-aș dori să fie printre cele mai importante din Europa Centrală – iar această imagine pozitivă se datorează și actualului Rector. Nu e totuna dacă în dialogul între instituții participăm cu contabili care cred în „spiritul iezuit” sau cu academicieni care știu ce este cultura unei națiuni.
6. Adevărul este că actualul Rector și-a păstrat modestia cu care a preluat funcția în urmă cu patru ani. Am văzut destui potentați sau chiar neputicioși academic care, de îndată ce au înhățat un scăunel public, au devenit deținători ai adevărului absolut.
7. Adevărul este că nimeni, nici măcar universitarii fără publicații și fără activitate, nu a fost oprimat sau atacat în mandatul lui Ioan Aurel Pop. Această înțelegere a mecanismelor universitare și atitudinea echilibrată pot fi văzute ca neputință. Ele au fost, însă, dovezi ale unei predispoziții spre soluții negociate.
8. Adevărul este că proiectul actualului Rector include câteva principii fundamentale pentru dezvoltarea instituțională – pentru mine importante sunt două: gândirea critică și democratizarea continuă a Universității.
9. Adevărul este că că sunt încredințat de bunele intenții ale lui Ioan Aurel Pop. Cu o echipă adecvată, Universitatea va fi mai puternică în următorii patru ani.
10. Adevărul este că avem nevoie de un Rector cu vizibilitate internațională, cu un comportament urban și civilizat. Este nevoie de o personalitate cu prestigiu național și internațional pentru a ne reprezenta.
    Pentru toate aceste motive, votul meu nu poate merge într-o altă direcție.