Necroforii războiului

Conform datelor furnizate de SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute), cheltuielile militare globale au ajuns pentru prima oară în istorie la suma fabuloasă de 2,1 triliarde de dolari (https://www.sipri.org/media/newsletter/2022-april), din totalul acestor investiții militare 38% fiind reprezentate doar de cheltuielile SUA, care au investit în  2021 inimaginabila sumă de 801 miliarde de dolari în armată și armament.
Cel mai recent număr al săptămânalului francez L’Express face o analiză a consecințelor războiului din Ucraina, concluzia ziariștilor francezi fiind aceea că, după nouă luni de conflict militar în Europa de Est, marele câștigător sunt Statele Unite 

(https://www.lexpress.fr/actualite/monde/les-etats-unis-grands-gagnants-de-la-guerre-en-ukraine-le-dossier-de-l-express_2183954.html). 

Desigur, orice război este produsul unui vis umed de sânge al exportatorilor de armament, dar din acest conflict se detașează câțiva beneficiari și profitori. Unul dintre marii câștigători ai războiului este compania americană Lockheed Martin, producător al faimoaselor sisteme Himars, dar și al rachetelor Javelin. Conform datelor oficiale, Lockheed Martin a înregistrat vânzări nete de de 67 miliarde de dolari în 2021, iar în 2022 a încasat 18.2 miliarde de dolari doar în trimestrul 4 al anului în curs. În condițiile în care Washingtonul a trimis în Ucraina cel puțin 6.500 de sisteme de rachete antitanc Javelin, fabricate de Lockheed Martin și Raytheon și dacă un singur lansator costă 100.000 de dolari, iar fiecare rachetă este aproximativ 78.000 de dolari, o înmulțire simplă ne arată sumele fabuloase cheltuite doar pe acest tip de armament. La aceste sisteme americane se adaugă alte câteva mii de lansatoare trimise din țări ca Danemarca, Italia, Letonia, Lituania sau Olanda.

Alături de Lockheed Martin sunt Raytheon Technologies, Boeing, Northrop Grumman și General Dynamics, care sunt cei mai mari exportatori de armament ai lumii, împreună aceste 5 firme americane dețin aproape 40% din piața mondială, cu vânzări de 183 miliarde de dolari anual.

E relevant că, din toate comenzile de armament ale administrației Biden, marea majoritate, adică 58%, au mers către una dintre aceste 5 companii. Astfel încasările Boeing au fost evaluate, pentru perioada februarie 2021 - octombrie 2022, la 22.65 miliarde de dolari, General Dynamics a încasat 7,7 miliarde (din care 6 miliarde doar pentru tancurile M-1 care vor fi livrate Poloniei, iar Raytheon a avut afaceri de peste 4,7 miliarde de dolari.

Aceste vânzări uriașe nu includ nu doar armamentele vândute direct către Ucraina, includ și creșterile vertiginoase vânzărilor către toate țările din NATO și nu numai. Efectul malign al războiului ruso-ucrainean a fost faptul că toate cheltuielile militare au început să crească de frica invaziei unor vecini agresivi. Polonia a anunțat recent că își va dubla investițiile de armament în anul următor, ajungând la cheltuieli de 29 miliarde de dolari, o mare parte mergând tot către companiile americane. Estonia a comandat deja 6 sisteme Himars, Belgia a comandat sisteme antirachetă de 380 de milioane dolari, iar Finlanda a anunțat că vrea rachete ghidate de 535 milioane, estimând că va face cheltuieli militare de peste 2.2 miliarde de euro între 2023 și 2026. 

Asistăm în același timp la reînarmarea Germaniei, cancelarul Olaf Scholz a anunțat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari) pentru achiziții militare, aceasta cea mai mare creștere a cheltuielilor militare germane de după Al Doilea Război Mondial, care nu pare să îngrijoreze pe nimeni.

Și industriașii francezi o duc bine în timpul războiului, marile companii de armament (Dassault, Safran, Nexter, Thales, MBDA) fac livrări către Ucraina, cele mai cunoscute sunt obuzierele autopropulsate performante Caesar, care trebuiau inițial să fie trimise în Danemarca și care au ajuns pe frontul din Est, armata ucraineană având acum cel puțin 18 unități Caesar.

Companiile britanice sunt și ele pe această listă, BAE Systems de exemplu produce aproape toată muniția pentru armele de calibru mic, cel puțin 400.000 de cartușe fiind trimise în Ucraina, acțiunile companiei crescând în ultimul an cu cel puțin 32%.

Aici trebuie să adăugăm profiturile obținute de Statele Unite și de alte țări ca urmare a crizei hidrocarburilor. Unul dintre domeniile în care profiturile au crescut sunt exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL). Reprezentanții SUA numesc aceste exporturi „freedom gas” (gazele libertății), care au crescut cu aproape 11% doar în primele 10 luni ale anului 2022, raportat la aceeași perioadă din 2021, iar în relația cu țările europene ele au crescut cu aproape 150%. În prima jumătate a anului 2022 firmele americane au devenit cei mai mari exportatori de GNL, încasările acestor companii americane s-au dublat față de 2021, când veniturile obținute din GNL erau deja de 13 miliarde de dolari, iar acum au depășit 25 de miliarde de dolari pentru aceeași perioadă. Creșterea prețurilor la gaze naturale i-a făcut foarte bogați pe exportatorii americani, dar și pe producătorii de nave din Coreea de Sud, care sunt la rândul lor cei mai mari armatori, pe șantierele navele coreene (Daewoo, Hyundai) se execută comenzi de peste 9 miliarde de dolari pentru următorii trei ani, mai mult de 78 de nave specializate pentru GNL fiind deja în construcție, adică trei sferturi din tonajul mondial.

Alți câștigători din sângele războiului sunt norvegienii, se estimează că vânzările de hidrocarburi ale statului nordic vor crește de la 27,5 miliarde în 2021, la 110 miliarde de euro în 2022. Fondul suveran al Norvegiei, care administrează veniturile obținute din hidrocarburi, a ajuns la o valoare de aproximativ 1,2 triliarde de euro, adică aproximativ 250.000 de euro pentru fiecare cetățean norvegian. Printre beneficiari sunt și producătorii de cereale din Canada, ale căror exporturi au crescut cu 55% pe fondul blocadei ruse împotriva ucrainenilor

În același timp, după cum arată datele UNICEF (https://www.unicef.org/eca/reports/impact-war-ukraine-and-subsequent-economic-downturn-child-poverty-eastern-europe) efectul războiului asupra oamenilor obișnuiți este devastator. Cel puțin 14 milioane de oameni din regiunea ECA (Europa și Asia Centrală) sunt amenințați de sărăcie, dintre aceștia aproape 4 milioane sunt copii sub 18 ani și aproape trei sferturi sunt copii ruși. Estimările sunt sumbre, 9,2% dintre copiii Rusiei sunt amenințați de sărăcie și 5,2% dintre copiii ucraineni. Nu mai vorbim de faptul că războiul a dus la creșterea prețurilor la toate bunurile de bază (alimente, combustibil), ceea ce a generat scăderea puterii de cumpărare și veniturile celor mai săraci oameni din regiune. Datele Națiunilor Unite arată că 7,6 milioane de ucraineni sunt azi refugiați în toată lumea (2,85 milioane sunt în Rusia), iar alte aproape șapte milioane sunt dislocați în interiorul Ucrainei și cel puțin 12 milioane de oameni au nevoie de asistență financiară ca să supraviețuiască. Doar ca să fie reconstruită Ucraina după acest război absurd vor fi necesare între 350 și 750 de miliarde de dolari, probabil că totalul va fi undeva la 1 triliard de dolari. Cine vor fi principalii furnizori în reconstrucția de după război? Probabil aceleași state și firme care au oferit instrumentele distrugerii.