Putin, Stalin și Danone

Ieri Ministerul afacerilor externe al Ucrainei a făcut publică o listă cu firmele care continuă să funcționeze în Rusia, printre acestea Auchan, Danone, Metro, Nestle sau Johnson and Johnson. Nu doar Gerhard Schröder încasa bani de la Gazprom sau de la Rosneft, pentru că British Petroleum (BP) deținea 20% din firma de stat Rosneft, 50% din totalul rezervelor BP erau din Rusia, reprezentând 11% din profiturile sale operaționale. Printre companiile occidentale care s-au îmbogățit în Rusia este și Shell, care făcea afaceri cu Gazprom, iar francezii de la TotalEnergies dețin aproape 20% din acțiunile Novatek, cel mai mare producător de gaz natural lichefiat din Rusia. Chiar și Agenția Spațială Europeană (ESA) avea acorduri cu rușii pentru a lansa în spațiu navetele Soiuz. Pentru firma franceză Auchan, Rusia reprezintă a treia piață de desfacere din lume, după Franța și Spania, iar Leroy Merlin este lider de piață în Rusia. 9% din veniturile producătorului de automobile Renault sunt din Rusia, iar Danone face 6% din afaceri acolo.

Tot mai mulți se grăbesc să îl compare pe Putin cu Stalin, revista The Economist publică chiar un articol despre „stalinizarea” lui Putin (https://www.economist.com/leaders/2022/03/12/the-stalinisation-of-russia), unde Putin apare ca un Stalin al secolului 21.
Numai că Putin nu are nimic de a face cu Stalin sau stalinismul, deși președintelui Federației Ruse îi place să invoce numele lui Lenin, susținând că Rusia pe care el o crează ar fi moștenitoare a URSS. Mulți analiști și jurnaliști de la noi și din lume, cum este cazul lui David Von Drehle, de la The Washington Post, compară foarte ușor politicile lui Putin cu cele ale lui Stalin.
Regimul lui Putin a fost creat și susținut de capitalismul global, în condițiile în care 30% din importurile rusești erau din țările G7, iar investițiile oligarhilor în lume erau fabuloase, trebuie să vedem putinismul ca o creație a hiper-capitalismului mondial, nu un produs al ideologiei staliniste și cu atât mai puțin al gândirii marxiste. 
Și, chiar dacă Putin e un criminal psihopat, el e înconjurat de o clică de miliardari, ajutat de fanatici religioși ortodoxiști și susținut de o mare parte a oligarhiei occidentale, inclusiv de republicanii americani.  Nu e nicio diferență între faptul că patriarhul Kiril susține acțiunile criminale ale lui Putin în Ucraina și evangheliștii americani care susțineau agresiunile președinților americani în lumea arabă.

Amicii lui Putin nu au valori și idealuri comuniste, ei sunt doar niște capitaliști rapace. Alexei Miller, amicul lui Putin cu care acesta a colaborat la primăria din Petrograd a ajuns șeful Gazprom, iar Igor Setcin, fost secretar particular al lui Putin în aceeași perioadă, este șeful grupului petrolier Rosneft.
Acum Occidentul boicotează oligarhii ruși, iar Boris Johnson a anunțat sancțiuni împotriva 120 de oligarhi ruși. Însă „Londongradul” a fost creat printr-o lege specială a „vizelor de aur”, promovată în 1994 de guvernul conservator al lui John Major, oferind drept de rezidență oamenilor de afaceri care aduceau investiții de 1 milion de lire. Astfel, dacă 700 de oligarhi au primit cetățenie britanică, înseamnă că Anglia a atras cel puțin un miliard de lire din Rusia. Conform datelor furnizate de Mark Hollingsworth și Stuart Lansley (Londongrad: From Russia with Cash: The Inside Story of the Oli­garchs, 2009) investițiile rusești în imobiliare britanice au ajuns la 10.7 miliarde de dolari. Când Oleg Deripaska sau Roman Abramovici pompau bani rusești în economia britanică nimeni nu era supărat. De fapt nici când rușii au distrus Alepul nimeni nu s-a deranjat, iar economia germană a continuat să duduie cu gaz rusesc. Ipocrizia americanilor și a întregului Occident, aflat mereu în goană după hidrocarburi, se vede din faptul că acum sunt gata să ierte regimul din Iran și să îi facă lui Nicolas Maduro statuie în Washington, iar Arabia Saudită poate să bombardeze liniștită civilii din Yemen.
După ce Apple Pay și Google Pay i-au blocat pe moscoviți în gurile de metrou, iar un Big Mac de la McDonald’s a ajuns pe piața neagră 250 de lire, întrebarea nu este aceea dacă rușii vor putea trăi fără Coca-Cola sau dacă Occidentul va putea trăi fără gazul și petrolul rusesc. Întrebarea este ce se va întâmpla dacă China va duce la bun sfârșit procesul de „de­dolarizare” și va începe să aplice sancțiuni economice împotriva dușmanilor săi ideologici.