Războiul și brațul înarmat al capitalismului, militarismul

Războiul din Ucraina este un conflict susținut și alimentat prin armele create de către primii doi producători de armament ai planetei: Statele Unite și Rusia. Ucraina s-a transformat într-un uriaș poligon de încercare a tehnicilor și tehnologiilor militare dezvoltate și vândute de către marile companii de armament. Rușii își testează rachetele de croazieră Kalibr pe blocurile din Kiev, folosesc arme hipersonice performante numite “Kinjal” (Pumnal), dar și cumplitele bombe termobarice, numite TOS-1A. Între timp lansatoarele de rachete americane „Javelin” distrug într-o veselie vestitele tancuri T-70 și T-80, iar elicopterele rusești fug ca nebunele de lansatoarele „Stinger”. Ca să înțelegem costurile acestor arme trebuie să știm că guvernul american a cheltuit 15 miliarde de dolari pentru a dezvolta propriile rachete hipersonice, una singură costând între 50 și 100 de milioane de dolari, adică echivalentul bugetului de urgență al Națiunilor Unite pentru prevenirea foametei în Afganistan, Burkina Faso, Congo, Nigeria și Sudan!
Acesta este în mod evident un război al capitaliștilor. Nu doar pentru că Putin este multimiliardar, ca și fiul lui Biden. Dar, așa cum arată datele furnizate de Institutul de Cercetări pentru Pace din Stockholm (https://www.sipri.org/databases/armsindustry), care realizează începând cu 1989 un „top” anual al vânzătorilor de armament de la nivel global, numit SIPRI Top 100 Database, SUA și Rusia sunt cei mai mari producători și distribuitori de arme din lume. Conform SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute) vânzările de arme ale companiilor din „Top 100” producători militari, în principal din SUA, Rusia, China, Franța și Germania, au ajuns în 2020 la 43,1 miliarde dolari. Între 2012 și 2016 exporturile de arme ale SUA au crescut cu 14%, iar 2017 și 2021 cota globală a producătorilor americani a crescut de la 32% la 39%. Exporturile de arme ale SUA între 2017 și 2021 au reprezentat două ori mai mult decât totalul celui de-al doilea mare exportator de armament al lumii, Rusia, adică cu 108 la sută mai multe arme vândute.
Chiar și în timpul pandemiei, adică în 2020, vânzările de arme și servicii militare ale celor mari 100 de companii din industria militară au totalizat 531 miliarde dolari, cu 17% mai mari decât în 2015! În timp ce economia mondială a înregistrat scăderi de peste 3 procente în timpul pandemiei, vânzările de arme ale celor mai mari 41 de companii americane au ajuns 285 de miliarde de dolari, adică o creștere de 1,9% față de 2019. Nu doar că acest top al înarmării mondiale e dominat de companiile americane, primii 5 mari furnizori de armament fiind din SUA, dar din totalul vânzărilor primilor 100, aceste firme american dețin 54% din venituri.
Cum se explică acest apetit al capitalismului pentru militarizare? O explicație este oferită de profesorul Noam Chomsky, în cartea scrisă împreună cu Marv Waterstone (Consequences of Capitalism. Manufacturing Discontent and Resistance, Haymarket Books, 2021). Argumentul lui Chomsky, prezentat în secțiunile cărții sunt dedicate relației dintre capitalism și militarism, este acela că starea naturală a capitalismului este războiul. 

De fapt Statele Unite se află, încă de la înființarea acestei republici transatlantice, într-un război perpetuu. 
În cele din urmă una dintre cele mai grave consecințe ale capitalismului este militarismul. Cifrele cu privire la efectele nocive ale înarmării și militarismului sunt înspăimântătoare. Conform estimărilor făcute de către James A. Lucas pentru Global Research, după Al Doilea Război Mondial Statele Unite au provocat direct sau indirect moartea a peste 20 de milioane de oameni în treizeci și șapte de țări, fie victime ale unor lovituri militare sau operațiuni secrete. În timpul războaielor din Coreea, Vietnam, Irak și Afganistan au murit între 10 și 15 milioane de oameni (inclusiv victimele din China, Laos și Cambodgia). Cifrele sunt și mai șocante dacă adăugăm aici persoanele rănite și afectate, pentru că la fiecare victimă trebuie înmulțit cu un factor de până la 10 pentru răniți și victime „colaterale”. Lista atrocităților este îngrozitoare și poate fi citită aici: 
(https://www.globalresearch.ca/us-has-killed-more-than-20-million-people-in-37-victim-nations-since-world-war-ii/5492051). 
„Consecințele capitalismului” este o carte bazată pe o serie de prelegeri ale lui Noam Chomsky, la care se adaugă introducerile teoretice ale profesorului Marv Waterstone. Cele 7 capitole ale volumului discută mai multe probleme, așa cum a fost prezentate în seminariile intitulate „Ce este politica?” (What Is Politics?), unele argumente fiind deja prezentate în „Deterring Democracy”.  Premisa de la care pornește Chomsky este aceea a diferenței dintre iluziile capitalismului și realitatea acestuia. Iar realitatea capitalismului este atrocitatea și agresiunea. Anglo-saxonii, spaniolii și alți caucazieni care au ucis zeci de milioane de băștinași din cele două Americi și care au exploatat alte zeci de milioane de africani, totul pentru profit. 
Portretul acestui capitalism militarist este în profilul primului președinte american, George Washington. Eroul războiului de independență, generalul devenit președinte, era un mare proprietar de sclavi. Acest promotor al republicanismului fusese unul dintre cei mai mari distrugători de sate amerindiene, susținătorul dreptului la fericire era proprietarul unor vaste terenuri. La 18 ani Washington a cumpărat primii 450 de acri de teren (un acru în SUA este egal cu 4.046 metri pătrați). La moartea sa, în 1799, Washington deținea 52.000 de acri, din New York până în  Virginia  și din Pennsylvania și Maryland, până în Kentucky și Ohio, un teritoriu de 210.000 kilometri pătrați, adică dimensiunea unei țări europene (ca termen de comparație, Ungaria de azi are 93.030 km²) 
O altă realitate pe care o prezintă Chomsky este aceea că interesele financiare ale Statelor Unite, o națiune aflată în război de la începuturi și până azi, sunt apărate cu ajutorul armatei. Militarismul reprezintă garanția și certitudinea de care au nevoie companiile americane pentru a face profit. Exemplul criticului american este acela al lui Edward Bernays, părintele publicității contemporane, care în anii 50 a lucrat pentru United Fruit Company, firma care deținea aproape întreaga Guatemală și o mare parte din America Latină. 
Acești experți în publicitate au creat mecanisme de legitimare a violenței militare, iar relația dintre publicitate și puterea militară asigură traseul prin care capitalismul își poate impune hegemonia. Mecanismul este simplu, după cum arată cei doi autori în „Concluzii”, dedicate relației dintre pandemie și militarism. Cu ajutorul unor mijloace militare uriașe Statele Unite asigură companiilor sale accesul la resurse strategice și, simultan blochează accesul la aceste resurse pentru concurenții săi economici și politici. Brațul militar al capitalismului oferă protecție banilor și aduce bani firmelor americane care operează la nivel internațional.
De aici decurge și rolul malign al SUA pe scena mondială. Desecretizarea unor documente a permis recent dezvăluirea prezenței „consilierilor” militari americani în El Salvador (https://www.nzz.ch/english/us-role-in-el-salvador-war-revealed-by-new-testimony-evidence-ld.1625008). În 1981 un grup de militari finanțați de către guvernul american condus de Ronald Reagan au torturat și au masacrat bărbații din satul Mozote și au violat toate femeile. Acțiunea a fost inițial negată, apoi justificată prin nevoia de a distruge gherilele Frontului Farabundo Martí pentru Eliberare Națională. Numai că aceste crime nu au fost doar făcute de oameni pregătiți de specialiștii americani, unii veterani ai războiului din Vietnam, dar printre asasini era prezent și sergentul major al SUA Allen Bruce Hazelwood. 
CIA are o vastă experiență în acest sens, pentru că încă din 1954 a ajutat la răsturnarea unui guvern democratic popular, când a fost organizată o lovitură de stat în Guatemala. După ce revoluția sandinistă din Nicaragua l-a alungat de la putere pe dictatorul Anastasio Somoza Debayle în 1979, CIA a ajutat aproape toate juntele militare din America Centrală. A finanțat luptele trupelor „contras” din Honduras și din Nicaragua, ba chiar a finanțat operațiunile unor criminali internaționali, cum era Carlos Șacalul.
Tacticile militariste și combinațiile financiare sunt o specialitate a guvernului SUA. Acest lucru a ieșit la iveală în 1986, când a fost dezvăluită implicarea ilegală a americanilor în războiul civil din Nicaragua, cunoscută și ca „scandalul Iran-Contra”. De fapt CIA-ul vindea arme iranienilor, iar cu banii obținuți finanța criminalii din Nicaragua. În 1973 dictatura militară a lui Pinochet a schimbat guvernul legitim al lui Salvador Allende în Chile, efectul monstruos fiind uciderea a cel puțin 2.279 de oameni și torturarea a alte aproape 28 de mii de persoane, câteva mii fiind dispăruți. În Argentina junta militară, care beneficia tot de ajutor financiar american, a ucis 30.000 de oameni.

Cine sunt profitorii războiului? Cei care, după o lună de conflict în Ucraina au crescut prețurile produselor agricole, costurile energiei, ale gazului și ale benzinei. Profiturile sunt uriașe, miile de morți și milioane de vieți distruse nu contează. În cele din urmă, atâta timp cât capitalismul va fi principala formă de organizare socială a umanității, vom continua să suferim consecințele nefaste ale gândirii capitaliste. Imaginați-vă o lume a păcii!