Hic sunt dragones sau despre urzeala difuzărilor

Piața distribuției de conținuturi digitale constituie acum principalul câmp de luptă în bătălia mondială pentru controlul asupra imaginarului colectiv. Războaiele digitale ale viitorului se duc cu instrumentele trecutului: multe creaturi fantastice, vrăjitorie și intrigi de palat, puțin incest și mult sex.
Asediul asupra minților noastre este condus de compania Warner Media, care anunță deja pe pagina sa împlinirea a „100 de ani de povești” (100 Years of Storytelling), deși abia anul viitor se împlinește centenarul de la fondarea acestui monstru cinematografic, ale cărui începuturi au fost umile. Compania cinematografică, înființată de feciorii lui Benjamin Eichelbaum, cizmar evreu emigrat din Polonia în 1883, este astăzi un conglomerat media care include toate televiziunile „cu filme vechi” (TNT, TCM), dar și cele specializate în programe pentru copii, cum sunt Cartoon Network sau WB Animation. În plus Warner Bros are propriul său serviciu de difuzare, în colaborare cu HBO, intitulat HBO Max. WB controlează Looney Tunes, Harry Potter, Universul DC, serialul Friends, și toate produsele Hanna-Barbera. Portofoliul WB este imens, el include 12,500 de filme de lung metraj, 2,400 programe de televiziune, un total de 145.000 de ore de program, care înseamnă o viață de om (avem cam 219.000 de ore de trezie, din cele 650.000 de ore în total). 

În bătăliile „epice” (de fapt colosale) care se derulează în „streaming” (pe platformele de difuzare digitală), pentru obținerea de „rating” (evaluări și cote de piață), au fost aruncate toate armele posibile. Warner a lansat în august noile episoade din „Casa Dragonului” (House of the Dragon - care ar fi sunat mult mai bine în varianta „Bârlogul balaurilor”). Competiția are loc pe fondul prăbușirii altui monstru, numit Netflix, așa că toate marile companii de difuzare online de programe de televiziune au simțit miros de sânge și au intrat într-o acerbă confruntare. După ce HBO a lansat noul serial care capitalizează succesul din „Game of Thrones” printr-o acumulare de dragoni și Targaryeni, prima serie care a costat peste 150 de milioane de dolari, Amazon Studios a aruncat în luptă elfi și gnomi, totul pentru acapararea unui imaginar deja saturat de fantezii. Și Disney + scoate pe bandă rulantă filme din franciza Star Wars. De îndată ce au apărut noile episoade din „Inelele puterii”, HBO a oferit fanilor un episod gratuit din „House of the Dragon” pe YouTube.
De ce a cumpărat Jeff Bezos cele mai scumpe inele din istoria omenirii, în condițiile în care Amazon pierde bani cu filmele, cheltuind din profiturile imense obținute din comerțul electronic? Pentru ce a plătit Jeff Bezos, care este un admirator declarat al lui Tolkien, 250 de milioane de dolari? Cele cinci sezoane, al căror cost total este estimat la 1 miliard de dolari, ceea ce face ca „Inelele puterii” să fie cea mai scumpă producție TV din toate timpurile, sunt parte integrantă dintr-o serie de procese induse de pandemie. De altfel primele episoade din „Inelele…” au fost create în timpul epidemiei cu noul coronavirus, care a indus schimbări majore în viețile oamenilor și în vechile practici de producție cinematografică. O mare parte din schemele mentale construite de modelul filmelor hollywoodiene sunt acum înlocuite sau dislocate (nu dislocuite!) de aceste „războaie ale streamingului”.
După mai bine de cinci ani de când a cumpărat, pentru 250 de milioane de dolari, drepturile de ecranizare ale unei povești pe care Tolkien nici măcar nu a scris-o, pe 2 septembrie Amazon Prime a lansat primele episoade din „Inelele puterii” (The Rings of Power ar fi putut să fie tradus cu Strășnicia inelelor). Filmele au apărut pe fondul unui scandal în care unii fani au fost revoltați după vizionarea imaginilor în care apar primii elfi și gnomi jucați de actori de culoare. Amazon Prime a dezactivat opțiunea „comentarii”, considerând că reacțiile negative afectează receptarea reală a serialului. Primele opt episoade, care au fost finalizate deja și care ar fi ajuns la costuri estimate de către unii la 1 miliard de dolari (Wall Street Journal calculează costuri de 715 de milioane) sunt deja în topul costurilor. Niciun alt serial din istoria televiziunii, nici măcar „Urzeala tronurilor”, nu a fost atât scump. Ca termen de comparație, ultimul sezon din prima serie adaptată după cărțile lui George R.R. Martin a costat „doar” 90 de milioane de dolari.
Această achiziție pare să fie justificată financiar, doar ultimul episod din seria „Stăpânul inelelor” a avut încasări fabuloase. „Întoarcerea regelui”, filmul regizat de Peter Jackson, a adus peste 1,1 miliarde de dolari încasări totale. De altfel mai multe personaje create deja de Jackson sunt prezente în noile filme. Însăși eroina principală a serialului Amazon este Galadriel, care apare în filmele inițiale jucată de Cate Blanchet. Acum tânăra luptătoare este adusă pe ecran de Morfydd Clark, actriță galeză a cărei figură androgină și ținută stranie se potrivește perfect cu cea mai puternică creatură din Pământul de mijloc. Un alt personaj consacrat este Elrond, neconvingător jucat de Robert Aramayo (care a jucat anterior în Urzeala tronurilor). 
Evenimentele din „Inelele puterii” au loc în „al doilea veac” (traducerea la noi este Al doilea Ev), fiind descrise parțial în Akallabêth, capitolul patru din Silmarillion despre modul cum au apărut faimoasele inele. Acest lucru se datorează mai ales contextului financiar,  compania celui de-al doilea cel mai bogat om de pe planetă a putut achiziționa doar drepturi parțiale pentru cărțile rămase fără variante cinematografice. Pentru un sfert de miliard de dolari Amazon a cumpărat drepturile de ecranizare a „Poveștilor neterminate din Númenor” și „Silmarillion”. În plus, pentru că Amazon a cumpărat deja MGM Studios cu suma fabuloasă de 8,5 miliarde de dolari, Bezos deține și drepturile pentru Hobbitul, deci implicit pentru personajele de acolo. Acuzele privind „corectitudinea politică” prin integrarea unor personaje „de culoare” sunt parte integrantă a acestor războaie mediatice. De exemplu personajul Arondir, jucat de Ismael Cruz Córdova, este printre cele mai credibile din noua serie a Inelelor...

De fapt în „Silmarillion”, romanul care precede „Stăpânul inelelor”, sunt descrise, parțial, mai multe evenimente din „primul veac” al lumii fantastice construită de Tolkien și cele din al doilea veac, în vreme ce romanele arhicunoscute au loc în „al treilea veac” al Pământului de Mijloc.
De aici decurge o problemă a serialului de televiziune, chiar sursa adaptată este controversată. Deși Tolkien a redactat o primă versiune a romanului intitulat „The Silmarillion” în 1914, acesta a fost publicat abia în 1977. Această primă versiune a poveștilor despre Pământul de mijloc a fost refuzată de editura britanică Allen & Unwin, care i-a cerut autorului să dezvolte firul epic din The Hobbit, care tocmai apăruse în 1937. Actualul „Silmarillion” este de fapt o creație a lui Christopher Tolkien, scrisă de fiu împreună cu canadianul Guy Gavriel Kay, la câțiva ani de la moartea lingvistului-prozator.
Însă problema cea mai mare a filmelor din noua serie realizată de Amazon este încercarea de a menține povestea la un nivel care să îi ofere o clasificare (rating) potrivită pentru un public larg. Ceea ce la noi este „audiență generală” în SUA este categoria „până la 13 ani” (PG-13). Așa că scenele de luptă, animalele fantastice (cum ar fi șarpele de mare, wargii sau orcii) sunt infantilizate.
Spre deosebire de Warner, care mizează pe incest și sexualitate, Amazon Prime pare să urmeze traseul Disney+, unde personajele sunt asexuate. În timp ce Disney face profituri din parcurile tematice, care generează iarăși încasări record, iar filmele de ficțiune nu mai reușesc să aducă oamenii în sălile de cinema, miza uriașă este piața serviciilor de conținut video la cerere (VoD, video on demand). 
Netflix a fost o vreme principalul beneficiar al pandemiei și a ajuns la un moment dat să aibă 214 milioane de abonați, în 190 de țări ale lumii, iar șefii companiei visau să ajungă la 1 miliard de clienți. Când majoritatea speciei homo sapiens s-a întors la viața reală, prețul acțiunilor Netflix s-a prăbușit, doar în 2022 acestea pierzând 70% din valoare. În termeni reali valoarea de piață a Netflix a scăzut într-un singur an de la 300 de miliarde de dolari, la mai puțin de 90 de miliarde! Numai că, în timp ce Netflix a pierdut aproape 1 milion de abonați doar în al doilea trimestru al anului 2022, în august 2022 Disney a anunțat că a depășit Netflix ca număr de abonați, atingând 221 de milioane de abonamente. La rândul său Warner, împreună cu celelalte servicii asociate, a ajuns la 92.1 milioane de clienți. La coada acestui clasament sunt cei de la Paramount (Paramount+, care e deținut de CBS) cu 43 de milioane de abonați și Peacock (serviciul NBCUniversal) cu doar 13 milioane. Printre aceștia este și serviciul Apple +, care a anunțat pentru 2023 mari producții, inclusiv un film despre Napoleon cu Joaquin Phoenix în rol principal. Nu în ultimul rând trebuie menționat eșecul răsunător al CNN+, care s-a închis la numai o lună de la lansare.
Miza, însă, sunt miliardele de telespectatori care consumă conținuturi online la nivel planetar, veniturile estimate pentru segmentul VoD fiind de 80,8 miliarde de dolari în 2022, din care 34 de miliarde sunt obținute doar în SUA. Ca să se mențină pe această piață Netflix a cheltuit 17 miliarde de dolari pentru diverse producții, doar pentru un episod din „Stranger Things”, sezonul 4 compania investind 30 de milioane de dolari, cam cât costă toate filmele de ficțiune realizate în România anual. Dacă adăugăm aici investițiile Disney, estimate la 33 de miliarde, cele ale Amazon, aproximativ 13 miliarde, și cele cele ale Warner de aproximativ 16,7 miliarde putem să calculăm cam cât cost imaginarul colectiv al umanității -  adică vreo 80 de miliarde de dolari.
Rămâne de văzut de câți dragoni și de câți elfi va fi nevoie pentru a câștiga competiția pentru ocuparea imaginației oamenilor de mâine, pentru că lumea de azi pare deja ocupată cu fantasmele lumii de ieri.